Arcul de Triumf For the Heroes of the and Unveiled September 1936 (in its current form) Location: near, Designed by Arcul de Triumf is a located in the northern part of, on the. The first, wooden, triumphal arch was built hurriedly, after gained (1878), so that the victorious troops could march under it. Another temporary arch was built on the same site, in 1922, after, which was demolished in 1935 to make way for the current triumphal arch, which was inaugurated in September 1936. The current arch has a height of 27 metres and was built after the plans of the architect. It has as its foundation a 25 x 11.50 metres rectangle. The sculptures with which the facades are decorated were created by famous Romanian sculptors such as and. Presently, military parades are held beneath the arch each December 1, with the occasion of., the current residence of the, is located near the Arch of Triumph, in.
Arc Triumf
Pozitionare Monumentul se afla la intersectia soselei Pavel Kiseleff cu bulevardele Constantin Prezan, Alexandru Averescu si Alexandru Constantinescu, si a fost construit in perioada anilor 1921-1922, sub atenta supraveghere si indrumare a arhitectului Petre Antonescu. La serviciile acestui renumit arhitect a apelat Comisia pentru organizarea sebarilor incoronarii, cu ocazia numirii regelui Ferdinand I si a reginei Maria, suverani ai Romaniei Mari.
Sediul Primariei Municipiului Bucuresti a fost declarat obiectiv turistic, urmand sa fie inclus intr-un program de vizitare dupa incheierea procesului-verbal de.
Istoric Are 27 de metri inaltime. Primul arc facut din lemn, a fost construit in graba dupa ce Romania si-a castigat independenta (1878), pentru ca trupele victorioase sa treaca pe sub el.
Un alt arc de triumf temporar a fost construit pe acelasi loc, in 1922. Din cauza timpului scurt pana la data evenimentului, doar scheletul constructiei a fost turnat in beton, frumoasele basorieliefuri exterioare fiind realizate temporar din ipsos, lucru ce a facut ca dupa incheierea serbarilor, in octombrie 1922, monumentul sa sufere o degradare severa devenind “o pata” pe imaginea “Micului Paris” interbelic. Pentru a scapa de acesta “pata” multi au sugerat sa fie daramat, dar presa vremii, in frunte cu Mihai Mora, aduce Arcul de Triumf in atentia publica cerand renovarea lui. Acest lucru se realizeaza in perioada 1935-1936 cu mult ajutor din partea numeroaselor societati ale fostilor combatanti in Primul Razboi Mondial si a populatiei printr-o subscriptie organizata de Ministerul Apararii Nationale, care au contribuit cu peste 7 milioane de lei. Petre Antonescu impreuna cu o echipa intreaga de artisti ai vremii, Constantin Baraschi, Alexandru Calinescu, Mac Constatinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea si Costin Petrescu, dau edificiului o noua fata, in primul rand prin inlocuirea basoreliefurilor din ipsos cu unele din marmura de Ruschita si piatra. Fatada sudica este frumos impodobita cu doua medalioane in bronz, ce infatiseaza chipurile regelui Ferdinand si al reginei Maria, care le inlocuiesc pe cele originale, distruse de regimul comunist, dupa anii ’80.
Download the truth about the wunderwaffe pdf. In locul lor au fost aplicate doua mari flori de piatra, care au fost date jos, dupa 1989, iar chipurile regale si-au reluat locul. Deasupra fiecarui medalion se afla cate o Victorie in relief, opere ale sculptorilor C. Baraski si M. Pe fatada nordica, alte doua medalioane au sculptate chipurile Barbatia si Credinta. Barbatia infatiseaza un razboinic cu sabie, lucrare a lui I. Jalea, iar Credinta pe cea a unui tanar cu o cruce, autor C.
Victoriile de deasupra lor sint executate de sculptorii D. Onofrei si C. Pe pietrele de bolta ale Arcului de Triumf sint inscrise numele localitatilor unde s-au purtat bataliil ale Primului Razboi Mondial pe teritoriu romanesc (Marasesti, Oituz, Cerna, Neajlov, Jiu Olt, Marasti, s.a.), iar pe fatadele laterale sint inscrise proclamatiile regelui Ferdinand catre popor cand tara a intrat in razboi si cea de la Alba Iulia cu prilejul incoronarii. La 1 decembrie 1936, data ce coincidea cu implinirea a 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romania, s-a inaugurat monumentul, la festivitate participand si regele Carol al II-lea, mama acestuia, regina Maria si printul mostenitor Mihai.